La alegerile parlamentare din 30 noiembrie, primele organizate în sistem uninominal după decembrie ’89, 1.381.389 de tineri care au împlinit 18 ani vor vota pentru prima dată. La ultimele alegeri, tinerii de 18 ani au intrat, potrivit statisticilor, în grupa de vârstă cea mai activă la vot (18-34 de ani). Conform datelor furnizate de Centrul Naţional de Administrare a Bazei de Date, numărul total de alegători la 1 septembrie 2008 este 18.313.440, din care 1.381.389 de persoane votează pentru prima dată la alegerile parlamentare, faţă de momentul 28 noiembrie 2004. Diferenţa este reprezentată practic de tinerii care până la această dată au împlinit 18 ani. Pentru aceştia, nu numai faptul că votează este o premieră, dar şi faptul că îşi vor alege reprezentanţii în Camera Deputaţilor şi Senat în sistem uninominal, reintrodus în România după decembrie ’89.

Eliminarea votului pe liste suplimentare nu-i va împiedica pe tinerii care au împlinit 18 ani după 1 septembrie inclusiv în ziua votării şi nu au fost prinşi în listele electorale permanente să-i exercite dreptul la vot. Potrivit lui Victor Paul Dobre, secretar de stat în Ministerul Internelor şi Reformei Admnistrative (MIRA), cei care nu se regăsesc pe listele permanente pot vota. Ei vor fi înscrişi pe liste suplimentare, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 97/2008 stabilind acest lucru. Astfel, potrivit ordonanţei, “alegătorii care fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în zona arondată secţiei de votare respective şi au fost omişi din copia de pe lista electorală permanentă pot vota la acea secţie de votare doar pe baza cărţii de alegător şi a actului de identitate, fiind înscrişi în lista electorală suplimentară”. Victor Paul Dobre a ţinut să sublinieze că pentru a putea fi înscrişi pe lista suplimentară şi a vota, alegătorii menţionaţi trebuie să se afle obligatoriu în localitatea de domiciliu