Rolul bancilor cu capital strain in economie
Prabusirea comunismului a creat premisele unor reforme sistemice profunde in toate ramurile vietii economice. Sistemul bancar a fost printre primele angajate in aceasta reforma: institutionala, legislativa si comportamentala.
In primul deceniu de dupa revolutie am asistat la incercari cu rezultate mixte de afirmare a capitalului autohton, de stat si privat.
Pe de o parte, interferentele politice in administrarea bancilor de stat, pe de alta parte lipsa de moralitate si de profesionalism in administrarea unora dintre bancile private nou aparute au facut ca la sfarsitul deceniului trecut sistemul bancar autohton sa se confrunte cu o criza majora. Culminand cu falimentul a 6 banci si cu o contractare severa a bilanturilor agregate din sistem.
Oportunitatile oferite de piata romaneasca, decizia politica a autoritatilor de a privatiza bancile de stat, precum si insuficienta capitalului autohton au dus la intrarea pe piata romaneasca (ca de altfel in toate tarile din regiune) a marilor grupuri financiare occidentale. In acest moment bancile cu capital strain detin peste 90% din activele bancare din regiune. Acestea au adus cu ele know-how, standarde si mai ales fonduri, atat de necesare dezvoltarii economice.
In conditiile in care:
- din cauza veniturilor modeste gradul de economisire autohton este cu mult sub nevoile de finantare,
- depozitele de la populatie si firme au maturitati medii de sub 3 luni,
- Ministerul de Finante n-a reusit inca prin emisiuni constante de titluri sa creeze un reper de dobanzi pentru lei pe termen mediu si lung ,
- accesarea fondurilor structurale de la UE este inca scazuta, bancile cu capital strain au reprezentat principalul furnizor de fonduri pe termen mediu si lung care au stat la baza creditelor pentru investitii si a creditelor ipotecare
