"– Sunteţi mulţumit de ce a ieşit la filmări?...
– Ştiti ce zicea Fellini? Dacă ne ies 60% din ceea ce ne dorim la un film, înseamnă că n-am muncit degeaba.
– Şi dvs. cât v-a ieşit?
– (după o pauză în care dă din cap) Cam 40. Dar aşa e la început. E şi bine. E şi rău."
Am purtat discuţia aceasta cu Horaţiu Mălăele în vara anului trecut, pe când tocmai ajunsese în cabina de montaj cu primul său film ca regizor: "Nunta mută". Atunci părea că este un trend ca oamenii de teatru să treacă la regia de film, pentru că şi Silviu Purcărete şi Ducu Darie aveau proiecte pentru cinema în lucru. (Le mai au şi astăzi, doar că nu au ajuns încă pe platourile de filmare, fie din lipsă de timp, fie din considerente financiare). Horaţiu Mălăele a fost cu un pas înainte faţă de colegii săi de breaslă şi acum îşi lansează filmul. Acesta este un avantaj, pentru că toţi ceilalţi vor fi comparaţi cu el, dar în acelaşi timp e mai expus criticilor dure din partea publicului şi a oamenilor de specialitate.
"Mi-a lipsit Alexa Visarion la filmare, e un mare teoretician al filmului. Dar n-am mai avut buget", mi-a spus tot atunci Horaţiu Mălăele referindu-se la un alt regizor care face şi teatru şi film în România, pentru ca să adauge cu un oftat: "Regia de film este infinit mai grea decât cea de teatru".
Filmul "Nunta mută" este povestea unor tineri care sunt nevoiţi să se căsătorească în tăcere, ca o pantomimă, din cauza doliului naţional de la moartea lui Stalin. Regizorul Mălăele spune că a auzit despre întâmplare, care e una adevărată, de la Octavian Cotescu de pe vremea când acesta îi era profesor. Pelicula beneficiază de o distribuţie impresionantă, datorată nu doar bugetului româno-francez, ci şi prieteniei cu colegii de breaslă. Printre actorii de pe generic sunt Valentin Teodosiu, Luminiţa Gheorghiu, Georg