Matematica, atât de hulită de unii din cauza calculelor sale complicate şi adorată de alţii din acelaşi motiv, cucereşte din ce în ce mai mult teren, aria sa de influenţă devenind tot mai vastă. Cu o formulă matematică se pot explica unele dintre cele mai mari mistere ale lumii, printre acestea numărându-se şi lucruri abstracte precum mediocritatea sau sexul. Acesta pare să fie motivul entuziasmului care i-a contaminat chiar şi pe cei mai mari „afoni“ în calcule, care se înghesuie acum să achiziţioneze „Enciclopedia Universală a Numerelor“ a lui Georges Ifrah. În opinia acestuia, matematica este capabilă să ne pună la dispoziţie o formulă pe baza căreia se poate găsi explicaţia la orice. De exemplu, doi tineri economişti, pe numele lor Andrea Tesei şi Andrea Petrella, au acceptat provocarea de a scrie ecuaţia mediocrităţii, ajutându-ne într-un fel sau altul să ne explicăm succesul atâtor oameni mediocri. Pe scurt, aceasta este următoarea: Prob (Tt = St) = (1-Mt)k. Altfel spus, într-o societate ideală, raportul dintre talent (T) şi succes (S) este egal cu unu. Cu cât probabilitatea este mai mică, cu atât societatea este mai ineficientă, unde M este proporţia de mediocri din numărul total de indivizi.
Matematica şi sentimentele
În ceea ce priveşte problemele sentimentale, ar fi mai bine să vă îndreptaţi atenţia spre cercetătoarea britanică Clio Creswell, ale cărei studii sunt o lectură indispensabilă pentru cei care sunt speriaţi de nesiguranţa relaţiilor amoroase. „Indiferent dacă credeţi sau nu, sexul e matematică pură“, crede Clio Creswell. În opinia specialistei britanice, un algoritm funcţionează chiar mai bine decât horoscopul. Datorită lui Creswell, acum aveţi la dispoziţie „teorema Julietei şi a lui Romeo“ şi pe cea a lui Petrarca, puteţi studia raportul dintre atracţie şi similitudini (Y = 5,44X + 6,62), care se află la baza relaţiei de cuplu ş