Sacrificiile pe care este dispus să le facă un student român pentru a avea mai mulţi bani în buzunar au avantaje şi dezavantaje. Pe de-o parte, studenţii se hotărăsc să se angajeze ca Sacrificiile pe care este dispus să le facă un student român pentru a avea mai mulţi bani în buzunar au avantaje şi dezavantaje. Pe de-o parte, studenţii se hotărăsc să se angajeze ca să-şi asigure independenţa financiară la care visau încă din liceu. Pe de altă parte, mulţi angajatori pretind tinerilor experienţă la angajare şi atunci dorinţa firească este de a încerca să acumuleze cât mai multă încă din facultate, pentru a putea aspira mai târziu la un statut mai bun.

„Experienţa profesională, ca un criteriu de selecţie, joacă de multe ori un rol important în decizia finală de angajare a unui tânăr”, spune Claudiu Cornoiu, consultant Resurse Umane. Este adevărat că există şi companii pentru care experienţa în câmpul muncii nu este neapărat definitorie. Sunt acele companii care mizează doar pe potenţialul de dezvoltare al tinerilor, spune Cornoiu.

 „Dorinţa de a obţine rezultate imediate de la noul angajat duce la nevoia ca acesta să aibă o experienţă profesională considerabilă. Disponibilitatea de a investi în formarea noului angajat, amânând apariţia rezultatelor, duce la diminuarea nevoii de exprienţă”, adaugă consultantul.

Reuşesc studenţii să îşi împartă eficient timpul între şcoală, job şi petreceri? Efectul pervers al necesităţii de a căpăta mult dorita experienţă şi de a avea independenţă financiară sau măcar un ban în plus de buzunar este că unii studenţi neglijează sau renunţă în cele din urmă la studii.

„La sfârşitul primului an de facultate mi s-a propus pe baza mediilor pe care le-am avut să mă angajez la o revistă ce urma să fie lansată, cu promisiunea de a putea merge şi la facultate în acelaşi timp. Am primit jobul