Observatorii pietei financiare internationale pun criza financiara pe seama reglementarii inadecvate, a incalcarii unor principii fundamentale de creditare responsabila si a lipsei de educatie financiara a utilizatorilor de produse financiar-bancare. A fost nevoie de o criza financiara globala, cu un impact social nemaiintalnit, pentru a da importanta cuvenita standardelor de bune practici in domeniul financiar-bancar si pentru a reevalua instrumentele pe care le avem la dispozitie pentru a preintampina astfel de dezechilibre: standarde si coduri etice, cultura etica in randul functionarilor bancari, cultura financiara in randul populatiei, consiliere financiara, mediatori financiari si o legislatie adecvata.
Ramane de vazut care dintre actorii pietei financiar-bancare romanesti se va decide si isi va asuma aceste teme si instrumente etice: Banca Nationala, agentii ale statului, precum ANPC, sau bancile insele?
Pe seama cui putem pune aceasta criza, a legilor inadecvate sau a lipsei de etica in practicile de creditare?
Cred ca pe seama lipsei de morala a bancilor. Pentru ca, in conditiile unor reglementari sumare, acestea n-au prea avut ce norme de drept sa incalce. Atunci cand nu este ceruta de lege, prudenta bancara este impusa de morala.
Probabil ca impactul social al crizei financiare este cel mai vizibil in zona creditelor ipotecare.
In America, 1,5 milioane de debitori au fost executati, au fost dati afara din case. E moral? Poate ca nu, dar e legal. Totusi, din perspectiva sociala, lucrurile nu-s simple. In prezent, sunt circa 20 de milioane de case in America pentru care, cei care stau in ele, nu pot sa isi plateasca ratele. Insa bancile ezita sa ii dea afara, pentru ca, pe de-o parte, nu au niciun interes sa se transforme in societati imobiliare, iar pe de alta parte, scotand prea multe case la vanzare, oferta ar fi mai ma
