Unul dintre cei mai buni tineri regizori de teatru din Romania, Radu-Alexandru Nica, e prezent in fiecare an, din 2004 incoace, la Festivalul National de Teatru. Spectacolele lui exceleaza nu doar prin provocare si energie debordanta, dar sunt si foarte solid construite - detaliile (inclusiv cele de sorginte filmica) sunt atent integrate in context, nu raman la nivelul unor gaselnite pitoresti, dar nejustificate. Mi s-a parut foarte interesant parti-pris-ul regizorului pentru solutii si surse de inspiratie venind din(spre) cinema, asa ca m-am hotarat sa-i iau un interviu.
Esti unul dintre putinii regizori de teatru din Romania care au atat de multe referinte la cinematograf. Am vazut, de-a lungul timpului, cateva dintre spectacolele tale: in 2004 - Am angajat un ucigas profesionist (Teatrul "Radu Stanca", Sibiu), dupa Aki Kaurismäki; apoi Balul (Teatrul "Radu Stanca", Sibiu) in 2007 - dupa filmul lui Ettore Scola; si, anul acesta, Hamlet (Teatrul "Radu Stanca", Sibiu), in care iarasi ai referinte cinematografice. Ai o relatie speciala cu cinematograful sau e doar o coincidenta?
Nu, evident ca nu e o coincidenta. Nu intamplator am debutat cu un spectacol facut dupa un film. Motivele sunt multiple. Situatia s-a mai schimbat putin din 2004 incoace, dar in momentul respectiv teatrul romanesc avea un ritm foarte lent. Practic, apropierea mea de film a venit tocmai din nevoia de a accentua faptul ca publicul, chiar si cel de teatru, e educat la televiziune si in cinematograf si are un alt tip de receptare. Nu mai are rabdarea publicului de altadata de a sta la spectacole de patru ore, de a incasa nenumarate pauze s.a.m.d. Ritmul filmic m-a atras foarte mult si am vrut sa-l transpun in teatru. Acesta a fost un pariu care a reusit, adica spectacole foarte scurte, cu volum maxim de informatii, concentrate intr-un timp cat mai scurt. Pe de alta parte, tip