În ultimii patru ani, instituţiile statului au alocat bugete de peste 30 de milioane de euro pentru educarea opiniei publice. Guvernul României a încercat să-şi facă „meseria” în acest mandat: fie doar a bifat nişte activităţi, fie a încercat să rezolve problemele reale ale societăţii. Puţine sunt proiectele care au beneficiat de studii postcampanie. Şi mai puţine sunt cele care au avut, cu adevărat, vizibilitate. Mare parte din campaniile derulate de stat au venit în urma unor cerinţe la care România trebuia să se supună, în contextul intrării noastre în Uniunea Europeană.

În ceea ce priveşte efectele acestor programe, Şerban Alexandrescu, director de creaţie Headvertising, declară: „Depinde cu ce gând le-ai făcut. Dacă faci o campanie ca să arzi nişte bani, poate că asta ai să faci”.

Puţine sunt campaniile din bani publici care s-au remarcat fără a fi subiectul unor scandaluri. Dar şi campaniile controversate beneficiază de vizibilitate. Dacă nu ar fi fost Mihaela Rădulescu personajul principal al campaniei antifumat, nu s-ar fi consumat atâta cerneală pe acest subiect.

Imaginea imigranţilor români, cea mai scumpă

De departe cea mai serioasă şi mai vizibilă campanie de anul acesta este cea pentru reabilitarea imaginii imigranţilor români din Spania şi Italia, pentru care s-a investit 7,8 milioane de euro. În cadrul promovării sunt scoase în faţă poveşti de succes ale românilor stabiliţi în cele două ţări.

Campania este programată să se finalizeze odată cu terminarea mandatului Guvernului Tăriceanu.

Cel mai important abonat al campaniilor derulate de stat este Ars Advertising, o agenţie obscură din Ploieşti care a reuşit să obţină contracte de peste două milioane de euro cu diferite instituţii ale statului român (Ministerul Mediului, ASG, Ministerul Apărării Naţionale, AVAS şi Agen