Academia ieseana Invatamantul romanesc si indeosebi cel iesean ar fi putut constitui inca dinainte de 1650 un curent de gandire original. Daca s-ar fi pastrat traditia si ar fi fost ajutat de mitropoliti sau domnitori, cu relatiile lor din alte centre europene atunci, astazi, am fi vorbit de curente de gandire romanesca, punct de plecare si pentru alte scoli sau curente ale Apusului.
Mai mult, secolul al XV-lea arata ca universitatile catolice recent infiintate la Praga si Cracovia erau locuri in care catolicii, dar si boierii ortodocsi ieseni isi trimiteau fiii sa invete. Se mai stie ca Alexandru Lapusneanu avea in biblioteca sa o carte din Cicero, ceea ce in secolul al XVI-lea moldovenesc era mare grozavie, totusi. Tot Lapusneanu a infiintat o scoala de cantari in greaca si slava. Iacon Heraclie Despot ar fi putut deveni figura emblematica pentru invatamantul romanesc, zidind la Cotnari o scoala luterana, dar la 1563, cu moartea sa, si scoala cade in ruinare. La fel, catolicii ar fi putut juca un rol fundamental pentru invatamantul romanesc daca la 1588, marele postelnic Bartolomeo Brutti ar fi izbutit sa infiinteze seminarul catolic la Iasi. Au lipsit banii, desi mitropolitul ortodox Gheorghe Movila l-a sprijinit foarte mult. Tot catolicii, si aceasta are o importanta foarte mare pentru studierea latinei, adica apropierea de Apus si nu studierea in slava veche, insemnand privirea catre pustiul, pe atunci, al Rusiei, au avut un rol insemnat in secolul al XVII-lea. O serie de scoli catolice, cu propriile locatii au fost frecventate de zeci de fii de catolici si ortodocsi. Vasile Lupu, zidind Trei Ierarhi, avea intentia nu de a face o manastire propriu-zisa ci, in grandoarea sa, de a face un centru (Colegiu) de studii. Mitropolitul Varlaam, carturar-savant, a ingrijit de aceasta, aducand si o tipografie chiar din Rusia. Aici erau invitati tineri p