Combaterea coruptiei in noile state membre UE regreseaza • Eforturile de combatere a coruptiei depuse de noile state membre UE, Romania si Bulgaria, sunt ineficiente, sustine The Economist, in editia electronica

Eforturile de combatere a coruptiei in noile state membre UE au stagnat sau au inregistrat un regres, iar tari precum Slovenia, Romania, Letonia sau Cehia si-au inchis agentiile anticoruptie sau le-au diminuat autoritatea, comenteaza The Economist, in editia electronica.

Eforturile de combatere a coruptiei depuse de noile state membre UE, Romania si Bulgaria, sunt ineficiente, sustine publicatia britanica, in timp ce Croatia, desi se confrunta cu un val de violente din partea grupurilor mafiote, se indreapta cu pasi repezi spre aderarea la UE. Perspectiva aderarii la UE incurajeaza elita din tarile membre UE sa declare ca sustine combaterea coruptiei, dar fara sa faca nimic in acest sens. Odata conditia eliminata, presiunea scade, comenteaza The Economist. Eforturile de a forma oficiali si de a crea structuri corespunzatoare in statele foste comuniste par sa nu aiba nici un efect sau doar unul limitat. Astfel, agentiile si oficialii desemnati sa combata coruptia sunt la fel de slabi, corupti sau incompetenti ca si cei pe care ar trebui sa ii urmareasca, sustine publicatia. Persoanele care incearca sa lupte impotriva coruptiei fie sunt concediate, fie nu mai sunt promovate. Sefii directiilor de lupta impotriva coruptiei din Romania si Slovenia, Daniel Morar, respectiv Drago Kos, se bazeaza intr-o mare masura pe sustinere externa pentru a-si indeplini functiile, afirma The Economist. O solutie in combaterea coruptiei ar fi stabilirea unor instrumente mult mai concrete de masurare a eforturilor anticoruptie, care sa se concentreze pe impactul institutiilor create si nu pe infiintarea lor formala. Totodata, publicatia britan