EVZ dezvăluie cum merg mână-n mână Masoneria, politica şi afacerile cu statul, în România. Masoneria, afacerile şi politica românească interferează, ultimele două, la vedere. Sursa: Răzvan Vălcăneanţu

1 /.

În umbră, discreţi, stau „fraţii masoni“, conducătorii lor, „venerabilii“, „maeştrii“, şi lojile cu denumiri care oscilează între misterios şi caraghios. „Evenimentul zilei“ este primul ziar din România care vi-i prezintă pe câţiva dintre masonii candidaţi la parlament, cu nume, prenume, lojă şi colegiu electoral, fără discriminări de orientare ideologică. Politicieni masoni găsim şi la stânga, şi la dreapta.

A scrie despre Masoneria românească de azi înseamnă, de fapt, a radiografia personalităţi-cheie din mediul de afaceri, din aparatul guvernamental şi din instituţiile de apărare.

Cei mai mulţi sunt aduşi la acelaşi numitor nu doar de aplecarea spre ritualurile din loji, ci şi de afaceri cu statul, influenţă politică şi economică. Masoniicandidaţi arată şi evoluţia complicată a Ordinului secret care s-a deplasat de la Goethe şi Voltaire la Fleacă şi Prigoană.

„Apartenenţa lor la Masonerie este irelevantă pentru electorat. Cei care candidează la demnităţi publice trebuie votaţi în funcţie de programele lor, competenţe şi pregătire“, a declarat, pentru EVZ, Eugen-Ovidiu Chirovici, marele maestru al Marii Loji Naţionale din România - organizaţia care include cele mai puternice loji masonice din spaţiul mioritic.

În lume, prejudecăţile publice care atribuie Masoneriei puteri mondiale oculte şi influenţe sociale nefaste se îmbină permanent cu teorii politice în care Ordinul se laudă cu apariţia Uniunii Europene, a Statelor Unite sau a revoluţ iilor de la 1848. Echerul, compasul şi piramida sunt cele mai cunoscute simboluri masonice. Ce se ascunde în spatele ideilor preconcepute rămâne, în general,