Citigroup, cândva cea mai mare bancă din lume, a primit un ajutor de 306 miliarde de dolari din partea guvernului american, constând în garanţii pentru ipotecile toxice şi pentru derivativele periculoase, după ce titlurile băncii au scăzut cu 83% de la începutul anului. Banca va mai primi alţi 20 de miliarde de dolari drept injecţie de lichiditate de la Trezoreria americană, în plus faţă de cei 25 de miliarde de dolari primiţi prin Planul de Salvare. În schimbul banilor şi garanţiilor, guvernul va primi 27 de miliarde de acţiuni preferenţiale care vor da un dividend de 8%.
Decizia a venit după ce titlurile băncii au scăzut săptămâna trecută de la 8 dolari pe o acţiune la 3,77 dolari, evaporând 26 de miliarde de dolari din capitalizarea bursieră a băncii. Banca a raportat pierderi nete de 20 de miliarde de dolari în ultimele 4 trimestre. Citigroup are active de 2 trilioane de dolari şi operaţiuni în mai mult de 100 de ţări, spre deosebire de 639 de miliarde avute de Lehman Brothers. “Dacă ar fi lăsat Citigroup să intre în faliment, ar fi fost dezastruos”, a spus Nader Naeimi, strateg al companiei AMP Capital Investors din Sydney.
CONDIŢII VITREGE
De asemenea, guvernul are opţiunea de a cumpăra 254 de milioane de acţiuni ale băncii la 10,61 dolari bucata, permiţând plătitorilor de taxe să aibă profit în cazul în care acţiunile cresc.
De asemenea, banca va plăti dividende de doar un cent pe acţiune în următorii trei ani, în scădere faţă de 16 cenţi pe acţiune în cel mai recent trimestru. Autorităţile vor avea un cuvânt greu de spus şi în privinţa banilor pe care îi vor primi executivii grupului.
Spre deosebire de salvările Fannie Mae, Freddie Mac şi AIG, nu se vor realiza schimbări la nivelul conducerii, astfel că directorul Vikram Pandit îşi va continua activitatea. Pandit a anunţat săptămâna trecută că vrea să economisească 2 mil
