Potrivit ultimei cercetări efectuate de institutul de cercetare BCS, tendinţa de vot a cetăţenilor, în ultima săptămână de campanie, este asemănătoare cu cea de la alegerile locale din iunie.

Formaţiunile politice autohne care au depăşit pragul electoral se pare că au câştigat, comparativ cu alegerile precedente, unu-două procente în faţa celor mai mici dintre partide. Cercetarea relevă tendinţa oamenilor de a vota politicieni cu notorietate şi experienţă, spre deosebire de cei abia intraţi în politică. Primii ar putea câştiga fără mari probleme mandatele în colegiile lor, indiferent de controversele iscate în jurul numelor lor. Şansele celor din urmă ar putea creşte doar dacă partidele pe care le reprezintă domină, prin tradiţie, judeţul din care face parte colegiul lor.

Există însă câteva variaţii în bazinele elactorale ale fiecărui partid. PSD se menţine, în aceleaşi limite procentuale, în Constanţa, Vrancea, Vaslui, Teleorman, Gorj, Dolj, Ialomiţa, este peste limite în Brăila, Dâmboviţa, Olt, Bucureşti, dar pierde puncte importante în Argeş, Bacău, Bistriţa Năsăud. Democrat-liberalii sunt fruntaşi în judeţele Alba, Arad, Cluj, Neamţ, Tulcea, Caraş Severin, au tendinţă de creştere în Vrancea, Bistriţa Năsăud, Botoşani, Timiş, însă trendul descendent se înregistrează în Bucureşti, Bihor, Braşov.

PNL se bazează pe voturile alegătorilor din judeţele Giurgiu, Călăraşi, Hunedoara, Maramureş, Mehedinţi, Bacău, Sălaj şi pe procentele în plus venite de la cei din Ilfov, Argeş, Sibiu, Neamţ şi Bucureşti, dar pierde în Brăila, Timiş, Bihor şi Dâmboviţa.

Apropierea cu paşi repezi de ziua alegerilor face ca opţiunile electoratului să fie îndreptate către partid şi mai puţin către candidaţi. Se estimează că voturile la Camera Deputaţilor vor fi asemănătoare cu cele de la Senat. Modificările ar putea survine când se face referire la populaţia care