Majoritatea analistilor cred ca schimbarea sistemului de vot este unul din motivele absenteismului la alegerile de duminica. Partidele nu si-au articulat suficient de bine campania, iar din diverse motive publicul nu a fost informat indeajuns. Cat despre efectele numarului de voturi obtinut de fiecare lider politic in parte, se pare ca stresul campaniei si al negocierilor pentru noul guvern va continua cu decontarea infrangerilor din colegii.

Prezenta la vot, de numai 39,2%, a primit explicatii divergente din partea analistilor. Alina Mungiu-Pippidi spune ca absenteismul este cel mai important semnal public al scrutinului de duminica. El a fost cauzat nu numai de noul sistem electoral ca atare, ci mai ales de oferta deosebit de slaba a partidelor politice. "Oamenii nu au mers la vot pentru ca fie nu stiau cine sunt cei care candidau in colegiu lor, fie ca nu le-au placut acesti candidati." Alina Mungiu spune ca participarea la vot reflecta o decizie rationala: "Oamenii iau in calcul cat de mult le poate influenta viata alegerea unui politician sau a altuia, dar si cat de pregatiti sunt ei insisi pentru aceste alegeri". Cei mai multi dintre alegatori, spune ea, nu au fost suficient de competenti din punct de vedere politic ca sa gaseasca raspunsul la intrebarea "cine sunt cei care candideaza in colegiul meu" si atunci nu au mers la vot.

Directorul adjunct de la IPP, Adrian Moraru, spune ca absenteismul este cauzat in primul rand de sistemul de vot "de neinteles, de cacealma", din care publicul nu a inteles nimic, dar asta si pentru ca multi cetateni refuza sa se informeze. "Poporul a vorbit de fapt prin tacere", concluzioneaza Adrian Moraru. Presedintele Asociatiei Pro Democratia neaga categoric ca absenteismul ar fi fost cauzat de sistemul de vot uninominal si expune un cumul de motive cu totul diferite. Ar fi vorba in primul rand de obo