Slaba prezenta la vot la primul scrutin uninominal e de natura sa afecteze responsabilitatea celor alesi. Noul Parlament, cu un continut dezamagitor pentru cel putin un roman - presedintele, care a si spus-o public - va intra in functiune in maximum trei saptamini. Daca pina acum am avut Guvern minoritar, de acum incolo vom avea Parlament minoritar, dat fiind ca el are sustinerea a 40 la suta dintre romani si se bazeaza pe indiferenta celorlalte 60 de procente. Criza de legitimitate caracterizeaza acest nou legislativ inca dinainte ca membrii sai sa depuna juramintul, cu toate ca densitatea alesilor a ramas la fel de mare ca si in vechea legislatura: 333 de deputati (poate 335 dupa redistribuire) si 137 de senatori. In schimb, beneficiul celor care i-au trimis acolo este, macar teoretic, mai consistent decit in legislaturile trecute. Daca, in timpul campaniei, pericolul de substituire a primarilor si consilierilor locali cu promisiuni era omniprezent, odata cu inceperea noului mandat el va tinde spre zero, atit pentru faptul ca alesii si puterea locala nu se subordoneaza unii altora, dar si pentru ca e de asteptat slabirea contactului dintre locuitorii colegiului si reprezentantul lor in legislativ. Asta nu mai tine de criza de legitimitate, ci de obrazul fiecarui parlamentar. Un colegiu electoral pentru Camera Deputatilor numara aproximativ 65-70.000 de locuitori. In conditiile unei prezente medii la vot de 40 la suta, inseamna ca la urne au ajuns cam 30.000 dintre cei cu drept de vot, dintre care o treime au decis cistigatorul. Este situatia cea mai des intilnita in cazul viitorilor deputati. Insa acesti parlamentari vor fi obligati - moral, cel putin - sa-i reprezinte in egala masura atit pe cei care au tinut la alegeri cu adversarii politici, cit si pe aceia care au preferat sa nu voteze. Suma acestei responsabilitati se va vedea abia peste patru ani, cind oameni