Recunoştinţa înfloreşte arar pe Pământ, dar mă îndoiesc că cineva va învăţa ceva din nesfârşitele trădări de ici şi de colo. Nici măcar ocolitul şi hulitul Adrian Năstase, altfel spirit erudit, al cărui singur vis pare să fie doar răzbunarea eşecului prezidenţial din 2004. Şi reluarea beţiei puterii, cu aceleaşi vieţuitoare obediente alături, după cuvenita lor penitenţă... Politicieni cu duiumul, caractere ioc!
1. Deşi târziu, omenirea a aflat în sfârşit pricina abisului nazist ce era s-o înghită în urmă cu aproape 70 de ani. Dar nu graţie cercetătorilor californieni, cum se întâmplă cel mai adesea, ci scrisorilor lăsate de medicul german care i-a salvat viaţa Führer-ului în Primul Război Mondial. Cică în tumultul bătăliei de pe Somme, din 1916, Hitler şi-a pierdut un testicul. Din păcate, a rămas cu celălalt, şi asta i-a fost de ajuns să arunce lumea în prăpădul fascist. Bine, totuşi, că şi-a scuturat scrotul de un mijloc fix, cu funcţie reproducătoare, că cine ştie ce soartă ne pregătea sadicul Rudolf! Başca riscul vreunui urmaş la fel de crud. Abia acum am descifrat tâlcul chemării năstasiene, când cu număratul ouălor. Omul voia să ne convingem prin propriile simţuri că totul e în regulă, că "maşinăria" funcţionează în două "pistoane", nu ca bietul Hitler, castrat pe jumătate.
2. Apropo de predecesorul Tăriceanului la Palatul Victoria. La ultimul târg de carte bucureştean, publicistul Adrian Năstase şi-a lansat partea a doua a "Codului Zambaccian". Autorul "termo-panem et circenses" nu zgârie hârtia, ca atâţia atârnători de pix. Dimpotrivă, scrie ironic şi cu destul talent. La standul de prezentare mă aşteptam să dau nas în nas cu ciurda de pesedişti cărora ex-premierul le-a oferit o viaţă nouă. Măcar pentru atât, că de intelectualism nu i-am bănuit niciodată, nu-i trădează ridurile c-ar avea porniri cărturăreşti. M-am
