Potrivit unor probe prelevate în judeţul Brăila au arătat că pânza freatică de sub satele şi comunele din regiune are o concentraţie de nitriţi şi nitraţi de câteva ori mai mare faţă de limita admisă.

Situaţia – spun autorităţile – a fost cauzată de inconştienţa cu care oamenii abordează protejarea mediului în care trăiesc: în timpul comunismului, gunoiul de grajd din marile ferme zootehnice era depozitat fără nici o noimă, iar în prezent, după extinderea reţelelor de alimentare cu apă, vechile fântâni au fost transformate în gropi de gunoi.

FÂNTÂNI OTRĂVITE. Tactica medievală a domnitorilor români de otrăvire a fântânilor în calea oştilor vrăjmaşe a rămas, se pare, adânc înrădăcinată în subconştientul poporului. Atât de adânc, încât în unele zone ale ţării încă se mai otrăvesc fântânile – şi o dată cu ele o bună parte din pânza freatică –, dar de data asta nu din considerente defensive, ci din pură inconştienţă. În judeţul Brăila, de exemplu, un studiu recent efectuat de Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului (INCDPAPM) a relevat faptul că în perimetrul aşezărilor umane concentraţiile de nitriţi şi nitraţi depăşesc de câteva ori limitele admise. După cum ne-a informat directorul Direcţiei Agricole Brăila, Vasile Surăianu, acţiunea efectuată de specialiştii bucureşteni se încadrează într-un program de monitorizare solicitat şi finanţat de Uniunea Europeană. Brăila a fost primul judeţ vizat, iar rezultatele analizelor sunt de-a dreptul îngrijorătoare. "S-au prelevat probe pe teritoriul a şapte comune şi, în 95% dintre cazuri, sonda ultraperformantă cu care s-au făcut analizele nu a fost capabilă să afişeze valoarea concentraţiei de nitriţi şi nitraţi. În mod normal, aceste substanţe ar trebui să se încadreze în limita a 50 de unităţi, însă probele indicau valori de peste 100 de