Nemuritori, tenebroşi şi frumoşi, în ciuda palorii, vampirii au devenit sex-simbolul momentului.

Dacă, întâmplător, o domnişoară în autobuz scoate vreo carte din geantă, este foarte probabil ca aceasta să fie unul dintre cele patru volume din saga „vampirică“ Stephenie Meyer, „Twilight“, care în curând va apărea şi în versiune cinematografică. Pe scurt, trilogia prezintă povestea timidei liceence Bella, care îşi pierde capul pentru tânărul vampir Edward. Deşi se iubesc la nebunie, cei doi nu pot da frâu liber pasiunii, pentru că el se teme să nu îi facă rău iubitei sale. Bella se gândeşte serios la posibilitatea de a deveni ea însăşi vampir. Fata a fost probabil inspirată de predecesoarea sa Mina Murray din celebrul roman al lui Bram Stocker. Aceasta s-a căsătorit cu tânărul avocat Jonathan Archer, însă în sufletul său ea nu l-a uitat niciodată pe un nobil din Transilvania, singurul bărbat care i-a cucerit vreodată inima. Este vorba de Dracul, un aristocrat străin care soseşte la Londra şi dă peste cap orânduirea burgheză şi victoriană. Este detestat de bărbaţi, care se coalizează împotriva lui sub conducerea profesorului Van Helsing, însă femeile, inclusiv Mina şi buna sa prietenă, Lucy, îi cad la picioare. Sărutul său este metafora plăcerii sexuale, în acea perioadă interzisă femeilor.

La vremuri noi, vampiri noi

Deşi epoca victoriană a apus de mult, vampirul reprezintă încă un simbol al erotismului, care respectă doar propriile reguli, fiind un rebel prin excelenţă. El este bărbatul care foloseşte nepăsarea ca pe o armă de seducţie, un exemplu fiind Edward, care în „Twilight“ se mută la o nouă şcoală. Deloc întâmplător, primul vampir „literar“ a fost Lord Ruthven, din romanul „Vampirul“ al lui Joseph William Polidori, secretarul personal al lui Lord Byron, care s-a lăsat cucerit de farmecul tenebros al şefului său. Cinematografia s