Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte, astăzi, pe Sfântul Nicolae, considerat unul dintre cei mai iubiţi şi vrednici ierarhi.
Cunoscut în popor drept protector al săracilor, izbăvitor al celor aflaţi în suferinţă, Sfântul Nicolae a fost asimilat în tradiţia populară cu cel care dă daruri copiilor.
Despre viaţa Sfântului Nicolae şi despre obiceiurile păstrate de-a lungul timpului povesteşte Florin Rusu, preotul care slujeşte la Biserica Sfânta Treime de la Casa de Cultură. Tradiţia spune că Sfântul, ale cărui moaşte se află în Bari, în sudul Italiei, a avut darul facerii de minuni. Oameni năpăstuiţi, ajutaţi să scape de carceră, cele trei fete salvate de la desfrânare datorită galbenilor dăruiţi de sfânt sau salvarea de la moarte a unei tinere sunt doar câteva dintre minunile existente în tradiţia bisericească. De-a lungul timpului, data de 6 decembrie a devenit ziua în care are loc deschiderea oficială a lunii cadourilor, prilej de bucurie pentru cei mici. „Într-o duminică, Nicolae şi părinţii săi au mers la slujbă, la singura biserică creştină din cetate. După încheierea Liturghiei, la ieşirea din lăcaşul sfânt, cei trei au întâlnit un alai de copii sărmani care se rugau de un negustor să le dea de pomană câteva bomboane din cele pe care le ducea într-o căruţă. Lipsa de milostivire a omului l-a înduplecat pe tatăl lui Nicolae să-i plătească o pungă de bomboane, pe care a dăruit-o copiilor", spune preotul Florin Rusu. Tradiţia spune că dulciurile nu le-au ajuns tuturor sărmanilor, iar mulţi au început să plângă. „După întoarcerea acasă, Nicolae a îngenuncheat în faţa icoanei Mântuitorului, în camera lui, şi s-a rugat toată după-amiaza şi seara, până la culcare, fără să mănânce şi fără să fie întrerupt de părinţi". A doua zi, vestea că se produsese o minune împânzise întreaga cetate, iar copiii îşi găsiseră cizmuliţele pline cu dulciuri şi felii de
