Noul sistem de votare a lăsat pe dinafară nume sonore din politica românească, în timp ce candidaţi mai puţin cunoscuţi au primit mandate datorită redistribuirii. Noul Parlament este rezultatul voturilor acordate de numai 39,26% din totalul populaţiei cu drept de vot. Modul de atribuire a mandatelor de senator şi deputat a stârnit numeroase dispute. Ocupanţi ai locurilor doi şi chiar trei au primit mandate, în condiţiile în care unii dintre ei au strâns sub 20% din voturile valabil exprimate. În contrapartidă, au ratat intrarea în Parlament politicieni care s-au situat pe primul loc în colegiul în care au candidat, dar care nu au reuşit să strângă 50% plus unul din voturi. Însă aşa funcţionează sistemul de vot adoptat chiar în Legislativ.
Bogdan Olteanu, candidat la Camera Deputaţilor, şi Norica Nicolai, aflată în cursa pentru Senat, sunt două exemple în acest sens. Deşi a obţinut cel mai mare scor în colegiul în care a candidat, Nicolai nu a „prins” un mandat de senator în viitoarea legislatură. Olteanu, în schimb, s-a clasat pe locul trei cu 26,6%, însă după redistribuirea voturilor a reuşit să obţină un nou mandat de parlamentar.
“Asta este, e efectul unei legi la care nu ne-am aplecat foarte serios, pe care am lucrat-o la presiunea opiniei publice şi care a adus tot felul de aberaţii în Parlament”, a comentat preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Norica Nicolai, citată de NewsIn.
Parlament fără artişti
Adrian Păunescu a câştigat şi el locul întâi, dar nu intră în Parlament la redistribuire. Nici cântăreţele Luminiţa Anghel şi Dida Drăgan nu au reuşit să obţină mandate în urma sufragiului. Sergiu Nicolaescu a rămas şi el în afara Parlamentului. La fel şi Florin Călinescu.
Partidul Social Democrat (PSD) împreună cu Partidul Conservator (PC), Partidul Democrat Liberal (PDL), Partidul Naţio