Câteva zeci de persoane care locuiesc într-un bloc ce aparţine Staţiunii de cercetare şi dezvoltare legumicolă Işalniţa au toate şansele să facă Sărbătorile de iarnă în stradă. Blocul va fi scos la licitaţie pentru o datorie bugetară mare a staţiunii. Finanţele doljene pretind o sumă derizorie, pe care locatarii, foşti şi actuali angajaţi, nu o au.

Moartea Staţiunii de cercetare pentru legumicultură de la Işalniţa s-a produs cu mulţi ani în urmă, când unitatea nu a mai putut să-şi reia producţia, iar comisiile de fond funciar ale comunelor din jurul ei i-au luat terenurile. Acum se derulează doar parastasele, de la care cei cu bani şi informaţie pleacă acasă cu pomana. În urmă cu doi ani, situaţia financiară era atât de proastă, încât datoriile la bugetul statului atinseseră cifre astronomice, care au blocat definitiv activitatea. În ciuda numeroaselor plângeri ale cercetătorilor, care invocau distrugerea bazei genetice şi a soiurilor de legume create de-a lungul timpului, nimeni n-a făcut nimic, iar Finanţele publice doljene au pus sechestru asiguratoriu pe câteva dintre bunurile aflate în proprietatea privată a statului şi administrarea staţiunii. De mai mulţi ani, puţinii angajaţi rămaşi s-au transformat în paznici ai activelor care s-au vândut sau care se vor vinde. După ce datoria a ajuns la trei milioane de lei, fiscul a dorit să recupereze ce se mai putea şi a scos la licitaţie multe dintre bunurile instituţiei, pe care a încasat în 2007 circa 1,1 milioane de lei. Utilaje agricole, drumuri, castele de apă, sere, grajduri, centrale termice şi multe altele au trecut, aşa cum scriam la momentul potrivit, în proprietatea unei firme din Vâlcea, controlată de binecunoscutul Dinel Staicu.

Victimele nesimţirii

Cele mai multe clădiri care de-a lungul timpului au servit ca locuinţe de serviciu pentru numeroşii angajaţi din „epoca de aur“