Eu pot sa inteleg ratiunea care a justificat triplarea taxei auto, insa nu pot accepta dispretul autoritatilor fata de contribuabili, care se vede cu ochiul liber in haosul creat in fata ghiseelor unde se plateste birul.
Las la o parte faptul ca triplarea taxei auto pentru masinile second-hand cumparate din strainatate este o masura protectionista si, ca orice tentativa de a proteja un domeniu, calca in picioare alte interese. De data asta, interesele asa-numitei industrii auto interne, care include si dealerii de masini produse in halele Citroen, de pilda, cer vamuirea la sange a automobilelor cumparate din targurile second-hand din München, printre altele. Scopul masurii protectioniste este salvarea a zeci de mii de slujbe ale romanilor care lucreaza pentru Dacia Renault. Patronul francez a jucat deja tare si a inchis, deocamdata temporar, uzina din Pitesti.
Daca nu actioneaza statul pierde pe mai multe planuri, inclusiv la capitolul incasari la buget din veniturile salariatilor si din profitul firmelor auto. Insa, aplicata, masura doare, loveste brutal, deoarece autoritatile uita mereu ca traiesc intr-o tara in care romanul mediu este sarac si ca atare, va dori sa cheltuie cat mai putin pe masina sa, pe care o vrea cat mai buna. Solutia masinilor second hand satisfacea simultan atat buzunarul subtire al romanilor, cat si nevoia fireasca de a conduce o masina, chiar folosita, pe care nu isi va permite poate nicodata sa si-o cumpere prin programul Rabla.
Guvernul a intrerupt astfel visul individual al romanilor care doreau si ei sa conduca o masina nemteasca. Primul viciu al triplarii taxei este, in opinia mea, acela ca nu anunta un interval de timp in care sa se aplice majorarea, deoarece ceea ce este incorect si protectionist nu poate dura o vesnicie. Dar marea problema a momentului este dispretul cu care Ministerul Finantelor s
