"Oameni buni, nu mai sunt bani. Mancati acum, de Craciun, cat pentru patru luni. Pana in aprilie asa, cand se mai domoleste criza. Intrati in hibernare, in osmoza, in transa. Faceti ca Gandhi. Vistieria e goala".
Ca ministru de resort sau sef de agentie, directie sau inspectorat, nu poti sa iesi cu asa un discurs in fata ziaristilor sau a subordonatilor fara sa te astepti, in cel mai bun caz, la o ploaie de papuci, dupa modelul Bush la Bagdad. Si atunci trebuie sa o dai cu deficitul bugetar, cu contractarea de credite externe, cu prioritizarea achizitiilor, cu implementarea strategiilor anti-recesiune. Lucrurile pe care le auzim acum zi de zi. Esenta ramane insa aceeasi.
"Lumea se fereste sa vorbeasca deschis, si nu stiu cat se va mai ascunde chestia asta. Eu am trait acum, in decembrie, niste clipe de neuitat. A trebuit sa ne certam la minister, ca sa le intre salariile la timp la toti din sistem. Au fost momente cand ni s-a spus in fata ca nu mai sunt bani, ca la buget nu sunt fonduri. Ca nu se stie daca vor fi. Ca nu se mai colecteaza, ca nimeni nu mai are bani. Ma intreb ce va fi in ianuarie", spune un oficial anonim, din sistemul sanitar timisean. Iar Sanatatea nu e un caz izolat. Cum sa iesi insa sa spui ca ai impresia ca, de luna viitoare, habar n-ai daca se mai strang bani la buget de pensii, indemnizatii, salarii de bugetari? Ca politician, cu asa declaratii, ti-ai dat foc la valiza. Asa ca mai degraba te gandesti sa apelezi la imprumuturi de la banci internationale, sa minti frumos, sa o lungesti patru ani pe un salariu de nabab, sa dai in primire scaunul si secretara si sa fugi. Faptul ca de pe acum se iau bani din rezerva strategica a Guvernului, pentru ca nu sunt fonduri nici macar pentru achitarea lefurilor dascalilor, faptul ca salariile vin cu intarziere pe cardurile bugetarilor si ca deficitul bugetar e in crestere vertiginoasa sunt i
