Duminica seara, Ateneul Roman nu a rasunat de muzica clasica, ci de cantecele unor batrani care au studiat "Conservatorul" pe "prispa romanilor". Invitatii lui Grigore Lese, gazda programului cultural Ultimii Rapsozi, au cantat muzica polifonica, piese in limba rusa, colinde, au cantat la tambal, in timp ce Paganini din Maramures a folosit o vioara cu o singura coarda.
Concertul a inceput la ora 19:00 si a fost deschis de muzica polifonica adusa de aromanii farseroti din Cogealac. Adica Gherase Mihai (cimpoi), Zogu Nicolae, Zogu Dumitru, Presa Nicolae, Siapte Tanase, Cica Gheorge si Caimacan Dumitru. Veniti dintr-un sat din Dobrogea, ei sunt o ultima generatie care canta ca acum 2000 de ani. Spre deosebire de taranul roman, care canta singur de obicei (numai colindele si unele cantece de ritual fac exceptie), aromanii farseroti din Cogealac canta numai în grup si obisnuiesc sa stea jos in timpul prestatiei artistice.
Melodia este inceputa de o singura persoana, dar este preluata de intregul grup dupa primele versuri. Fiecare cantaret are interventii solistice, iar structura muzicala repetitiva ofera loc de improvizatii si este presarata cu o serie de interjectii, atunci cand membrii grupului simt ca apare monotonia.
In continuare, ucrainenii de pe Tisa au aratat ca legaturile culturale dintre romani si ucraineni sunt profunde. Duminica seara, la Ateneul Roman a cantat un grup de femei din satul Craciunesti, alaturi de reprezentanti ai satului Lunca la Tisa (Ana Matus, Ileana Malearciuc, Ana Holovcici, Hafia Cobel, Ileana Bilan, Ana Popovici, Ioan Ostaş, Mihai Bobliuc, Ivan Lazarciuc, Nicolae Grijiac). Cele doua sate apartin comunei Bocicoiu Mare, care fusese situata, pana dupa al doilea Razboi Mondial, de o parte si de alta a Tisei, in timp ce Lunca la Tisa era sat ucrainean. După restabilirea granitei, Lunca la Tisa a trecut pe ter
