„Jos mafia rusă!“, „Protecţie socială, nu vrăjeală“, „Naţionalizare!“, „Fie pâinea cât de rea, ne-a furat-o Rusia“ sunt câteva din sloganurile strigate cu disperare de cei aproape două mii de oameni care

s-au strâns ieri în curtea Alro pentru a protesta împotriva închiderii fabricii. În acelaşi timp, Consiliul de Administraţie se întrunise pentru a lua o decizie finală. În cele din urmă, şefii Alro au amânat sentinţa pentru luna viitoare. Într-o zi cu soare, dar pe un ger năprasnic, curtea Alro a fost plină de o mare de oameni, chemaţi de autorităţile locale şi de sindicaliştii din fabrică să se alăture protestului din ultimele zile al angajaţilor fabricii. Înarmaţi cu pancarte, portavoci şi steaguri negre, bătrâni, tineri sau muncitori de la alte societăţi s-au postat în faţa sediului Alro. Unii dintre ei au rude care încă lucrează în fabrică, alţii au apucat să iasă la pensie. Au înfruntat frigul pentru a salva Alro de „cizma rusească“, aşa cum au spus cei mai bâtrâni. Şi au strigat aşa cum nu o mai făcuseră de mult. „Aici e vorba de oraşul nostru. Peste tot patronii fac concedieri, dar batjocură mai mare decât aici nu am văzut. Îmi vine să plâng ştiind că, dacă se închide fabrica, oraşul ăsta va muri. Aici mi-am mâncat tinereţea, dacă e nevoie, aici o să mor“. Sunt vorbele unui bătrânel, care se alăturase grupului celor mai tineri. Nu protesta. Nu mai avea forţă, iar frigul îl rebegise de tot. Îi privea cu satisfacţie pe tinerii care strigau din toţi plămânii, parcă mirat că trăise s-o vadă şi pe asta: ameninţarea cu închiderea. Aceeaşi satisfacţie, dar amestecată cu teamă şi ură pentru patronul rus, se citea şi pe chipurile masei de oameni, care ascultau discursurile liderilor sindicali. Dacă ar fi putut, i-ar fi rupt în bucăţi pe cei din conducere.

„De aici nu plecăm!“ „Aici vom face Crăciunul, în corturi, dacă e nevoie. Dacă se închide fabrica