Cu toţii ştim că zilele de Crăciun se petrec în familie, dar majoritatea dintre noi avem rude şi cunoştinţe plecate în străinătate, fiind ani când noi, cei de acasă, nu îi putem avea pe cei dragi aproape nici măcar de sărbători. În aceste momente ne întrebăm, cum petrec europenii Crăciunul şi dacă ai noştri simt la fel fericirea naşterii Mântuitorului ca şi în ţară. Sărbătoarea Crăciunului înseamnă, pentru locuitorii Europei, timp petrecut cu cei apropiaţi, petreceri, cadouri, bucurie, doar obiceiurile variind în funcţie de ţară şi de istoria fiecărui popor, informează mediafax.ro.
În ţara noastră, Crăciunul este sărbătoarea Naşterii Mântuitorului Iisus Hristos, fiind precedat de un post, care durează de pe data de 15 noiembrie până pe 24 decembrie şi în timpul căruia este interzisă consumarea produselor precum: carnea, ouăle şi laptele. Pe 20 decembrie este ziua de Ignat, în care oamenii taie porcul şi prepară produsele specifice de Crăciun, precum: cârnaţii, caltaboşii, şunca afumată şi altele. În ziua de Crăciun, românii pun pe masă atât produsele tradiţionale cât şi preparatele specifice din alte ţări. Colindatuleste unul dintre obiceiurile de Crăciun care se păstrează cel mai bine în toate satele româneşti şi este diferit în fiecare regiune a ţării. Pentru românii de pretutindeni, bradul împodobit, instalaţiile din interiorul şi exteriorul casei, crenguţe la geam şi pe uşi, acţipilduri cu „Moş Crăciun", primirea colindătorilor, trimiterea felicitărilor cu tradiţionalul „La mulţi ani" şi o masă îmbelşugată, din care să nu lipsească cozonacul, sarmalele, cârnaţii, caltaboşii şi un pahar bun cu vin înseamnă primirea cu bucurie a Crăciunului.
Germanii numesc Crăciunul „Weihnachten" care înseamnă „noapte solemnă", sau „Heiligenachten", „noapte sfântă". Este evocată, atunci, nu naşterea lui Hristos, ca în ţările latine, ci slujba de la miezul nopţii