Meniul zilnic al comunicării devine tot mai bogat, iar consumatorii de media învaţă să se apere. Informaţia, sub formă de ştiri, divertisment, publicitate sau mesaje de la colegi şi prieteni te găseşte oriunde-ai fi: acasă, pe stradă, în maşină, la birou sau chiar în cabina de duş. Comunicarea a crescut odată cu tehnologia, ceea ce a dat naşteri la temeri, condamnări şi teorii apocaliptice din partea celor care au studiat fenomenul, dar şi la o evoluţie a societăţii, care a reuşit mereu să se adapteze.
Manipulare sau influenţă?
Totuşi, fluxul de informaţii despre produse care mai de care mai noi şi mai avantajoase din reclamele care spun că devenim mai buni, mai frumoşi, mai inteligenţi dacă le cumpărăm, poate avea ca efect manipularea consumatorilor, explică psihoterapeutul Gabriel Dinu.
„În mintea oamenilor se poate forma ideea că sunt valoroşi sau respectaţi doar dacă achiziţionează un anumit produs sau serviciu. Dacă nu îşi permit acele lucruri, pot dezvolta stări serioase de depresie sau furie.“
Sociologul Valentina Marinescu nu este de acord cu teoria manipulării. „Este ca şi cum m-ai face prost în faţă. Nu mă simt manipulată. Pot să fiu influenţată şi decid acest lucru”.
În opinia sociologului, excesul de informaţie ne face pasivi, „mai dispuşi să vedem lumea prin intermediul presei, deci mai puţin critici, pentru că înghiţim mereu acelaşi meniu”.
Dă dependenţă sau duce la depresii
Numărul mare de evenimente negative mediatizate, care au „un grad sporit de spectaculozitate sau dramatism” şi domină programele de ştiri ale televiziunilor generaliste, după cum arată studiul „Un om a muşcat o ştire II”, realizat în 2008 de Media Monitoring Agency (MMA), are şi efecte perverse.
„Pentru o persoană care are deja un sistem cognitiv în care predomină gând
