Cei mai mari oameni de litere români au scris la „Adevĕrul” pe parcursul timpului. De la începuturile sale, „Adevĕrul” a servit drept punte de legătură între scriitori şi cititori, contribuind la trezirea gustului pentru lectură. Cronică literară, romane în foileton sau publicate în broşuri, nuvele, poezii, articole redactate de oameni de litere, debuturi ale diverşilor scriitori în gazetă, opere, dar şi manuale şcolare, publicate la editura „Adevĕrul”, numeroase suplimente ale publicaţiei, pline de articole culturale.
O dezbatere pe tema „Adevĕrul şi literatura” ar face să curgă multă cerneală şi ar umple multe pagini.
Ziarul, intermediar între scriitori şi public
Cu toate dificultăţile începutului de drum, când scriitorilor momentului le lipsea „temelia pe care o dă pătura de cititori”, „Adevĕrul” s-a aventurat, însă, să publice lucrările acestora, contribuind, pe parcursul anilor, într-o măsură determinantă, la trezirea şi întreţinerea gustului pentru lectură.
Au gândit curajos Beldiman şi oamenii de care s-a înconjurat în primii ani de viaţă ai ziarului: „Ziarul, prin însăşi natura lui, e menit să trăiască numai douăzeci şi patru de ceasuri, ba nici măcar atît, deoarece unele ziare apar în două sau chiar trei ediţii pe zi.
În înfrigurarea cu care se desfăşoară viaţa modernă, ziarul e consacrat în primul rând noutăţilor. În orele libere, însă, cititorul, după ce şi-a săturat curiozitatea cu evenimentele cari sunt la ordinea zilei, găseşte o recreaţie sufletească în rubrica literară a ziarului.
Oameni, cari n’ar strica un gologan pentru o tipăritură literară, citesc totuşi literatura cînd o găsesc la îndemînă, în ziarul cumpărat pentru informaţiunile lui. Şi astfel, cititorul e introdus în literatură, se familiarizează cu ea, ba de la un timp o caută ca o trebuinţă sufletească. @