Nu mai sunt decât câteva zeci de ore până când o să întâmpinăm cu paharul în mână, alături de cei dragi, Noul An. Aşa cum a fost, 2008 aproape că s-a dus. 2009 bate la uşă. Omul modern se bucură de noaptea dintre ani nemaiţinând cont de toate ritualurile pe care le îndeplineau strămoşii lor. Unele dintre ele nici nu mai există. Altele sunt respectate doar cel mult ca superstiţii. Pentru strămoşii noştri nu era importantă doar momentul de trecere, ci tot acest ciclu al sărbătorilor de iarnă, care începe de la Crăciun şi se încheie la Bobotează. „Tradiţia, din păcate, în multe locuri nu se mai păstrează. Mai există comunităţi tradiţionale, însă tradiţia are un caracter sporadic, festivist şi simbolic”, ne spune profesorul Ioan Prahoveanu, etnolog de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Braşov.
În această perioadă îngropăm anul vechi
Şi pentru bunicii noştri noaptea dintre ani era cea mai aşteptată. Nu pentru afişarea fastului şi opulenţei. Ci pentru că această noapte era una încărcată de magie, era noaptea în care se puteau face previziunile pentru noul An: cum va fi vremea în noul an, cât de bogat va fi el etc. „În tradiţia populară, această perioadă a sărbătorilor de iarnă reprezintă de fapt un ciclu de reînnoire a timpului. Acest ciclu se împarte în două părţi: perioada de la Crăciun la Anul Nou este perioada în care anul vechi este îngropat. Cea de-a doua perioadă este cuprinsă între prima zi a anului şi Boboteaza, iar în unele zone ale ţării este o perioadă de curăţire a spaţiului. La noi nu există acest obicei de curăţire, însă”, ne explică profesorul Ioan Prahoveanu. În zilele noastre, obiceiul mai este întâlnit acum în Ţara Oltului, la Pârău sau la Sâmbăta, potrivit profesorului. Aici, la Sfântul Nicolae, feciorii din comunitate alcătuiesc ceata, cea care practic se va ocupa de desfăşurarea într