Scrisorile, aplauzele, admiraţia, laudele şi respectul l-au înconjurat pe Radu Beligan încă de la începutul carierei.
Radu Beligan şi Sanda Toma parteneri de excepţie pe scena teatrului românesc
Mulţi l-au gratulat! Şi pe bună dreptate. Miile de scrisori pe care maestrul le primea "la adresa Naţionalului" şi-au găsit locul în cufărul de amintiri. Însă un răvaş de admiraţie de la o necunoscută ne-a făcut să recunoaştem încă o dată, că Radu Beligan e unic: "Îţi mulţumesc, Radu Beligan, îţi mulţumesc pentru orele de desăvârşită frumuseţe, de inegalabilă perfecţiune pe care mi le-ai dăruit cu acest rol, cu acest spectacol.
Amadeus Şi Salieri! Dureroasa confesiune a omului mediocru, care fidel pactului cu Dumnezeu este uluit şi se simte nedreptăţit pentru că a muncit cinstit...".
POSIBILITĂŢI INFINITE. "De dimineaţă, Crâşmaru recomanda spectacolul zilei: «Amadeus cu Radu Beligan, cel mai mare dintre noi toţi». Câtă dreptate avea! La cronica lui Radu Popescu, care spunea: «Radu Beligan mai bun decât Scofield şi Perier!». Câtă dreptate avea. Eu sunt o mare amatoare de teatru.
Astăzi am văzut «Amadeus» şi am asistat la un moment de autentică perfecţiune. Am aplaudat ca pe Enescu la 12 ani şi pe Rubinstein mai târziu. Demult, marele protagonist al copilăriei mele, Mihail Sebastian, mi-a scris că se va reprezenta «Steaua fără nume». Eu, pe atunci, la Brăila nu am fost la spectacole, dar am auzit că a fost un mare succes.
L-am întrebat care e distribuţia, căci citisem piesa. Când am auzit Radu Beligan în profesorul Miroiu am crezut că glumeşte. Am protestat vehement. Dar Sebastian mi-a spus: «Băiatul ăsta va fi într-o zi unul din marii noştri actori, căci are posibilităţi infinite. Pariem?»."
PERFORMANŢĂ. "După spectacol eram mută, Profesorul Miroiu – creaţie de neuitat
