Situaţia din Ucraina şi actualul conflict dintre Kiev şi Moscova, care a lăsat Europa fără gazele naturale ruseşti trebuie judecat şi prin prisma alegerilor prezidenţiale ce au loc anul acesta în ţara vecină, spune Ion Popescu, reprezentant al minorităţii româneşti în Parlamentul ucrainean. „Aceeaşi situaţie s-a întâmplat şi în 2006, când exact aceiaşi oameni erau la putere (preşedintele Viktor Iuşcenko şi premierul Iulia Timoşenko, n.r.). Şi acum am avertizat că situaţia se poate agrava şi că acest acord cu Rusia trebuie semnat fără întârziere. Însă preşedintele, premierul şi compania ucraineană Naftogaz nu au reuşit să se pună de acord”, spune deputatul de origine română. Partidul Regiunilor, pe listele căruia a ajuns în Rada Supremă Ion Popescu, a cerut deja demisia actualei guvernări, atât din cauza crizei gazelor, cât şi din cauza crizei economice care a afectat anul acesta Ucraina.
„Nu ştiu de unde au luat 20 de milioane de metri cubi de gaze”
Deputatul român a indicat însă că nu ştie cu exactitate dacă Ucraina s-ar face vinovată de furtul din conducte a gazului destinat Europei. Cu toate acestea, luând în considerare necesarul zilnic de gaze al Ucrainei şi cât produce statul, ar rămâne „20 de milioane de metri cubi de gaze zilnic pe care nu ştiu de unde i-a luat (n.r. administraţia de la Kiev)”, aşa cum declară Ion Popescu. Însă pentru ca tranzitul de gaze spre Europa să se desfăşoare în condiţii normale (mai ales când temperatura scade sub minus 15 grade), este nevoie zilnic de un plus de 41,8 milioane de metri cubi „gaz tehnic”.
Oricum, „există informaţii că, dacă situaţia nu se va remedia până pe 10 ianuarie, se va sista apa caldă pentru consumatorii casnici. Şi mai grav este ce se va întâmpla cu industria grea. Guvernul şi puterea locală nu îşi pot permite aşa ceva. Dar Ucraina a intrat deja în campanie electorală, i