Editura Polirom este cam singura care a indraznit sa-si impuna si sa sustina, indiferent de profitul material, un program cultural. Nu unul editorial, ci unul care se arata, la citiva ani de la lansarea sa, decisiv pentru soarta literaturii contemporane. M-am plins in mod repetat, chiar in pagina aceasta, ca, in Iasi, prea putine initiative au darul de a scutura zgura de provincialism de pe imaginea pe care batrinul tirg moldav si-a impus-o in ochii celor mai multi intelectuali. Cu prea putine exceptii, majoritatea sindrofiilor culturale organizate in orasul de pe Bahlui poarta aceasta pecete toxica a cumetrismului cultural: scriitori de mina a doua (a treia, a patra s.a.m.d.) se invita intre ei, se tamiiaza, isi dau premii, se pupa repetat, fac poze si... cam atit. De regula, cheama si cite un autor de notorietate, in compania caruia se afiseaza cu mindrie si de care se folosesc pentru a-si onora blazonul institutiei pe care o reprezinta. De aceea, in afara citorva initiative cu ceva ecouri, cam tot ce se petrece la Iasi, mai ales cam tot ce este subventionat de la bugetul local, nu razbate dincolo de Podu Iloaiei. A existat anul acesta o mare sansa, caci programul lansat de Primarie, Iasi-600, a alocat culturii peste 110 miliarde de lei vechi. Se puteau face multe, dar deocamdata raminem cu speranta. Pe acest fundal cultural cam pauper, citeva siluete se impun categoric pe canavaua vietii culturale iesene. In afara de Universitate, cea mai importanta institutie de cultura a Iasului este, fara doar si poate, editura Polirom. Un lucru mi se pare esential: dintre toate editurile, mari sau mici, cu care se afla in concurenta, Polirom este cam singura care a indraznit sa-si impuna si sa sustina, indiferent de profitul material, un program cultural. Nu unul editorial, ci unul care se arata, la citiva ani de la lansarea sa, decisiv pentru soarta literaturii contemporane.