Cunoscut drept unul dintre cei mai mari portretişti români (sunt celebre portretele unor personalităţi ca Lucia Sturdza-Bulandra, George Enescu, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Krikor Z. Cunoscut drept unul dintre cei mai mari portretişti români (sunt celebre portretele unor personalităţi ca Lucia Sturdza-Bulandra, George Enescu, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Krikor Z. Zambaccian), acordând o atenţie deosebită mâinilor, ca element cheie în caracterizarea personalităţii umane, Corneliu Baba s-a născut la Craiova, pe 18 noiembrie 1906.

A urmat, la douăzeci de ani, cursurile Şcolii Naţionale de Arte Frumoase din Bucureşti, fără să obţină însă nicio diplomă. Abia peste doisprezece ani a primit la Iaşi o diplomă în Arte Frumoase. Cel care l-a ajutat să-şi continue şcoala a fost pictorul Nicolae Tonitza.

Tot la Iaşi, în 1946, a devenit profesor de pictură. Prima expoziţie publică a lui Baba a avut loc la vârsta de 28 de ani, la Băile Herculane. Mult mai târziu, după ce îşi va fi asigurat un loc de muncă, a debutat oficial la Salonul de Artă din Bucureşti, cu lucrarea “Jucătorul de şah”, dar a fost arestat şi dus la închisoarea Galata din Iaşi.

Anul următor a fost suspendat fără explicaţii din postul său de la facultate şi mutat de la Iaşi la Bucureşti. Între 1940 şi 1950 şi-a căutat drumul şi, pentru scurt timp, a făcut concesii regimului, prin lucrări care înfăţişau “oameni ai muncii”. Artistul s-a distanţat însă repede de acest compromis şi s-a refugiat în tablourile cu ţărani ori cu scene din timpul răscoalei din 1907.

În 1958, Corneliu Baba a fost numit profesor de pictură la Institutul de Arte Frumoase „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti şi a primit titlul de Maestru Emerit al Artelor. A participat la expoziţii din toată lumea precum Cairo, Helsinki, Viena şi New Delhi.În 1963, a devenit membru corespondent al