O misiune de experti a FMI vine in doua saptamani la Bucuresti dupa trei ani in care legaturile institutiei financiare internationale cu Romania s-au limitat la evaluari anuale standard si recomandari, asa cum se fac pentru toate tarile membre, conform statutului Fondului.
In 2005, cabinetul Tariceanu a lasat sa expire acordul stand-by de tip preventiv primit mostenire de la guvernul Nastase, in contextul dezacordului acut pe tema cotei unice si al refuzului lui Tariceanu de a majora alte impozite.
In anii urmatori, cresterea economica solida din majoritatea tarilor in dezvoltare a adus FMI in situatia de a avea un rol din ce in ce mai slab in domeniul consultantei in macroeconomie si implicit de a se confrunta cu o reducere rapida a veniturilor atat timp cat tot mai putine state aveau nevoie de imprumuturi.
Amplificarea crizei financiare internationale a reasezat insa FMI in pozitia de institutie salvatoare care poate acorda finantare si consiliere pe politica economica tarilor aflate in situatii foarte vulnerabile. Ca urmare, Fondul insusi se confrunta cu faptul ca resursele de care dispune nu pot acoperi solicitarile, avand nevoie de inca cel putin 100 mld. euro. Pana acum, in Europa a acordat sprijin financiar Ungariei (12,5 mld. euro), Ucrainei (11,7 mld. euro), Islandei (2,1 mld. $), Letoniei (7,5 mld. euro) si Serbiei (520 mil. $).
In cazul Ungariei, analistii au remarcat o remediere foarte rapida a perceptiei de risc pe plan extern dupa interventia in comun a Comisiei Europene, FMI si Bancii Centrale Europene. Mai mult, desi se confrunta cu dezechilibre financiare mult mai mari decat Romania, Ungaria nu a fost retrogradata din categoria tarilor cu risc scazut pentru investitii, sprijinul primit si conditionalitatile FMI de intarire a politicii fiscale si salariale fiind considerate o garantie suficienta pentru evitarea unor retrageri
