O companie locală are în plan realizarea unui mini-oraş, la doar 20 de kilometri de Timişoara. Zonele periferice ale oraşului de pe Bega au fost căutate încă din anii `90 de amatorii de case pe pământ. Deosebit de inspiraţi, mulţi bănăţeni au făcut achiziţii imobiliare imediat după revoluţie. Nu tocmai costisitoare. Cumpărau terenuri, locuri de case, cu sume totale care nu depăşeau preţul unei maşini.
Nu a fost nevoie de nici măcar un deceniu pentru a se demonstra că acei oameni au fost vizionari şi că au luat cele mai bune decizii din punctul de vedere al plasării investiţiilor.
Astfel, cei care au cheltuit câteva mii de euro sau chiar de mărci pentru a cumpăra terenuri în jurul Timişoarei au câştigat sume frumoase în momentul revânzării.
Însă şi mai câştigaţi au fost cei care şi-au păstrat terenurile aflate la început în plin câmp şi le-au transformat în minid omenii cu edificii colorate şi spaţii verzi în jurul casei. Ei sunt locuitorii unor cartiere de lux, întinse cum este cel din comuna Dumbrăviţa, la câţiva kilometri de oraş.
Deşi sunt şi alte periferii ale Timişoarei care se confundă cu satele de lângă, precum Ghiroda şi Gearmăta, care îşi construiesc, tot mai avid şi mai rapid, renumele de zone rezidenţiale, planul urbanistic zonal al firmei timişorene Hectarul are toate şansele să urce direct pe locul întâi în topul cartierelor de lux.
Adio agricultură!
Este vorba despre aproape 500 de hectare din Chevereşul Mare. Povestea miniorăşelului începe cu dorinţa unei companii de a investi masiv în agricultura din Timiş. „Noi am început să cumpărăm teren de la oamenii din Chevereş încă din anul 2000. Doream să-l exploatăm pentru agricultură.
Am început prin a plăti cinci până la zece milioane de lei vechi pe hectar, iar spre final am dat şi 20 de milioane. Cam după