» Ruinele unui complex de la Moara de Padure din Muntii Apuseni reprezinta una dintre ultimele marturii fizice ale rezistentei anticomuniste din aceasta zona si ale violentelor masuri de represiune derulate de trupele Securitatii.
Apa cristalina a paraului Huda sopoteste pe sub un pod de gheata opalescenta, asezat ca un capac deasupra firului de apa care coboara spre Valea Ierii dinspre inima Muntilor Apuseni. Malurile paraului sunt presarate cu steiuri de piatra, printre care padurile de fagi si de molizi isi intind bratele. Pe malul paraului, un drum de tara serpuieste pe coasta muntelui, printre casele motilor si printre cabanele domnilor de la oras ridicate in ultimii ani in satul Moara de Padure. Drumul pe o latura si paraul pe alta imprejmuiesc o constructie lunga si joasa, din piatra si scanduri. In spatele cladirii se afla o piscina lunga si joasa, pe fundul careia se afla frunze uscate, ramase de toamna trecuta, printre peticele de zapada.
Cladirea cu pricina are o reputatie sinistra. Ea a fost sediul unei unitati de Securitate, formata in anii 1950, pentru prinderea fratilor susman, cei mai aprigi opozanti ai comunistilor in zona Muntilor Apuseni. Dupa anul 1958, cand ultimii membri ai familiei susman au cazut in luptele cu Securitatea, cladirea a devenit cuibusorul de nebunii al sefilor din cadrul Securitatii Cluj. Acestia au dotat cabana cu o piscina, cu televizoare, cu mobilier de lux si cu soldati-ordonanta, care sa ii serveasca pe ofiterii de Securitate care veneau sa se relaxeze in Apuseni. Localnicii din Moara de Padure isi amintesc ca uneori aici aveau loc chefuri-monstru.
Vitei intregi erau fripti la protap, securistii aduceau butoaie cu bere si cu vin si lautari, cu care petreceau pana la zi. Dupa caderea regimului comunist, in 1989, cladirea a intrat in patrimoniul Ministerului de Interne, care a repartizat-o Jand
