Anchetatorii susţin că a existat o „rezoluţie infracţională" a edilului şi a celorlalţi acuzaţi, pentru „obţinerea unor importante avantaje patrimoniale"
„Dobânditor de terenuri provenite din infracţiuni" - aceasta este sintagma cu care procurorii anticorupţie îl „gratulează" pe primarul Radu Mazăre încă de pe primele pagini ale rechizitoriului prin care acesta a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie. De menţionat că, până la pronunţarea unei hotărâri definitive în cauză, edilul, alături de celelalte persoane acuzate, beneficiază de prezumţia de nevinovăţie.
Sintagma folosită de anchetatori, deşi poate părea şocantă, este însoţită pe parcursul numeroaselor pagini ale rechizitoriului de altele din acelaşi registru. Reunite, acestea pot forma aşa-numitele fraze-şoc ale rechizitoriului, care ar contura, în viziunea procurorilor, activitatea infracţională de care DNA îi acuză pe primar şi pe apropiaţii acestuia, cu privire la retrocedările în baza Legii 10/2001. „(...) Învinuiţii şi complicii lor au obţinut importante avantaje patrimoniale ce constau în terenuri şi în sumele de bani obţinute din vânzarea unora dintre acestea", anunţă procurorii DNA în primele pagini ale rechizitoriului (p. 21). Mai mult decât atât, aceştia au ajuns la concluzia că s-ar părea că, la Constanţa, retrocedările terenurilor preluate abuziv au condus la înfiinţarea unei „grupări infracţionale", care ar fi dezvoltat un adevărat modus operandi pentru a-şi pune planurile în aplicare. Frazele-şoc folosite de anchetatori în acest sens sunt multiple.
„Îndestularea, fără limite"
Primele dintre acestea se regăsesc încă de la începutul rechizitoriului, DNA afirmând că, „în raport cu situaţiile de fapt stabilite ce privesc cazurile de retrocedări şi împroprietăriri asupra plajei, s-au conturat mai multe moduri de operare infracţională"
