"Lalele" este cântecul prin care Luigi Ionescu a rămas în istoria muzicii. Lalele este unul dintre cântecele cele mai longevive din istoria muzicii uşoare româneşti, ne-a spus Aurel Storin, cel care a scris versurile acestui şlagăr. "Este un cântec care se interpretează încă, după peste 40 de ani de când a fost lansat, care s-a bucurat de o popularitate, i-aş spune, cu mintea mea de acum, excesivă şi care a contribuit la gloria de interpret a lui Luigi Ionescu. Deşi el a cântat atâtea cântece pe aceeaşi voce caldă şi sensibilă, vocea lui şi cariera lui sunt foarte legate de acest cântec", spune Aurel Storin, secretarul literar al Teatrului de Revistă "Constantin Tănase".

GAGARIN. Versurile iniţiale ale melodiei nu au fost cele cunoscute acum. Era un cântec compus pentru un spectacol al Teatrului de Revistă "Constantin Tănase", se numea "Gagarin" şi era un vals lent. "Gagarin a fost primul cosmonaut care a pătruns în spaţiul cosmic. A fost un eveniment mondial prima călătorie a unui om în spaţiu şi nu e de neînţeles că un compozitor ca Temistocle Popa, care era mai tânăr şi dornic de afirmare, a scris un cântec dedicat acestui eveniment. Cântecul s-a cântat într-un spectacol-concert, dar fără succes. Luigi Ionescu, cel care era un interpret foarte apreciat de public, ieşea din scenă cu mai puţine aplauze decât a intrat", îşi aminteşte Aurel Storin. "Eu eram un foarte tânăr «cosmonaut» pe vremea aceea, intrasem în cosmosul teatrului de revistă, iar compozitorul Temistocle Popa, care era un membru marcant al orchestrei noastre şi un compozitor în plină afirmare, mi s-a adresat – eram secretar literar al teatrului – întrebându-mă dacă am ascultat cântecul şi de ce cred eu că nu are succes.

Ne-am cunoscut, ne-am împrietenit atunci şi am rămas prieteni până acum, a venit la mine la birou", spune Storin.

ÎNTĂLNIREA