La 19 ianuarie, în unităţile şi instituţiile militare de învăţământ erau în desfăşurare adunările generale de dare de seamă şi alegerile organiza­ţiilor UTC.

Adunările trebuia să dezbată modul în care birourile UTC au acţionat sub îndrumarea organizaţi­ilor de partid pentru educarea comunistă şi revoluţionară a tinerilor mi­li­tari.

Fiecare organizaţie UTC-istă mai trebuia să-şi facă autocritica şi să îşi ia noi angajamente pentru înde­plinirea sarcinilor ce reieşeau pentru Armată din hotărârile Congresului al XIII-lea al PCR, considerat la acea dată cel de referinţă. Aceste sarcini la care se angajau UTC-iştii din Armată constau în perfecţionarea propriei pregătiri şi creşterea numărului de militari de frunte şi de specialişti de clasă. Totodată, tinerii comunişti mi­litari se mai angajau să ridice nivelul de cunoştinţe ideologice, militare, de specialitate şi generale, pentru a obţine calificative superioare la toate categoriile de instrucţie.

Organizaţiile UTC mai vizau în dezbaterile lor ce măsuri să se ia pentru diversificarea activităţilor cultural-artistice pentru atragerea unui număr mare de militari la festivalul naţional "Cântarea României", dar şi la competiţiile sportive de sub egida "Daciada". Tinerii militari comunişti erau îndemnaţi să privească autocri­tic lipsurile din unităţile militare ca dovadă a faptului că UTC-ul reprezenta o şcoală pentru adevăraţii revolu­ţionari. Adunările se încheiau cu hotărâri, cu principalele măsuri şi acţiuni de îndeplinit. Cei care se dorea a fi aleşi drept conducători ai UTC în unităţile militare aveau un profil standard: trebuia să dovedească o bună pregătire politico-ideologică şi profesională şi să fie apreciaţi în subu­ni­tăţile lor.

Întregul proces al alegerilor organizaţiilor UTC şi al adunărilor gene­rale ale dărilor de seamă a durat în acel an până la