Actuala criza financiara internationala reprezinta un punct de inflexiune in evolutia sistemului financiar la nivel global.

Actuala criza financiara internationala reprezinta un punct de inflexiune in evolutia sistemului financiar la nivel global. Autoritatile romane avind competente de decizie in domeniile fiscal, financiar si reglementar ar putea profita de aceste circumstante si impreuna ar putea sa contribuie la “lichidizarea” sistemului financiar local si de ce nu, la un 2009 ne-negativ in Romania din perspectiva cresterii economice. Unul din programele tip “atenuator” de criza pe care electoratul il doreste este relansarea sectorului imobiliar retail prin “lichidizarea” sau relansarea pietii ipotecare retail. A avea o locuinta de calitate, in proprietate si o ipoteca suportabila pe termen lung sint aspiratii firesti ale oricarui roman si o componenta esentiala a “contractului social”. Actuala lipsa de lichiditate din sistemul bancar local si modificarea si micro-managementul regulilor de creditare retail au facut ca numarul de ipoteci emise in ultimul trimestru 2008 sa fie modest. Perspectivele in 2009 nu se anunta diferite. Reintroducerea lichiditatii in sistemul bancar romanesc ar genera trei tipuri de “cistigatori”: intii ar permite bancilor locale sa-si dezvolte capacitatea de intermediere financiara echilibrindu-si maturitatile activelor si pasivelor, apoi ar incuraja populatia sa investeasca in imobiliarul retail in care traiesc si in ultima instanta ar incuraja constructia de locuinte si locurile de munca din orizontala acestui sector de activitate. Impreuna toti acesti “cistigatori” ar putea sa atenueze impactul actualei crize financiare. Sa presupunem ca simultan autoritatile de decizie romane iau trei hotariri: Prima decizie ar fi infiintarea unei societati nationale de garantare a ipotecilor de clasa A. Sa o numim Agentia de