Edilii au planuri de construire de noi clase, însă sistemul educaţional nu poate ţine pasul: tot mai multe cadre didactice renunţă la meserie. Sursa: Horia Călăceanu

Grădiniţele bucureştene sunt înţesate de copii, dar sărace în educatoare. În aproape toate sectoarele Capitalei există un deficit de educatoare, iar acolo unde numărul lor este aproape suficient, planurile de construcţie de noi grădiniţe ale edililor se cramponează de lipsa de personal.

În toamna anului trecut, Inspectoratul Şcolar al Capitalei a aprobat su plimentarea locurilor din grădiniţe cu încă 540, rezolvând astfel, parţial, problema ce rerilor venite din partea părinţilor. În urma examenului de titularizare de anul trecut, din cele 750 de locuri scoase la titularizare au fost ocupate numai 200. Celelalte le-au revenit educatoarelor pensionare sau celor cu normă dublă.

Numărul mare de copii şi cel mic de edu ca toare au dus la supraaglomerarea grupelor din majoritatea grădiniţelor. La o grădiniţă din sectorul 5, educatoarele nu pot avea singure grijă de cei peste 25 de copii, părinţii plătind şi o îngrijitoare pentru a sta la clasă. „Lunar, fiecare părinte achită o taxă de 25 de lei, salariul în grijitoarei ajungând astfel să fie mai mare decât al educatoarei“, povesteşte un părinte.

Pasiunea ta şi banii altora

Educatoarele tinere folosesc grădiniţa drept o rampă de lansare şi lasă locul celor în drept legal să-l părăsească: pensionarelor care rămân „în slujba copilului“ de dragul meseriei sau de frica singurătăţii.

Dacă întrebi o educatoare cu experienţă de ce a rămas ani buni „a doua mamă“, va răspunde inevitabil: „Pentru că iubesc copiii“. Mihaela Todor este edu catoare de 34 de ani şi nu are un alt răspuns. „De la asta porneşte totul, de la dra gostea pentru copil. La mine nu se pune problema că am rezistat în siste