Cu o suprafaţă de 230 kmp, Bucureştiul are, conform unui ultim studiu al Eco-Civica, peste 40 de hectare de domeniu public (0,4 kmp) ocupate cu maşini abandonate. Parcatul la întâmplare într-o capitală europeană a devenit un mod de viaţă. Coloşii de beton şi sticlă ridicaţi în ultimii ani nu şi-au asigurat şi parcările subterane aferente.
Locurile de parcare sunt de multă vreme un lux pentru capitala României. Pe lângă faptul că nu ne ajută infrastructura, am avut grijă să construim mult şi prost, fără respectarea celor mai elementare norme de mediu. Am sacrificat astfel spaţii verzi, copaci, am creat adevărate centre de poluare. În jurul blocurilor-turn, care nu oferă nici măcar jumătate din necesarul parcărilor, stau înghesuite zeci de maşini. Sunt parcate pe locuri interzise, în intersecţii, pe trotuare sau spaţii verzi. În ultima perioadă, majoritatea proiectelor care ajung pe masa Agenţiei de Mediu au renunţat la parcări. Constructorii din zonele centrale îşi motivează opţiunea prin faptul că oamenii de afaceri ar folosi mai degrabă taxiul decât maşina personală. O explicaţie simplistă pentru o problemă gravă!
BLOCURILE-TURN
Ani la rând, în Bucureşti s-a construit haotic. Pentru monştrii de beton s-au sacrificat zeci de copaci. Situaţia este critică atât pe sectoare, cât şi în centrul Bucureştiului. Calea Dorobanţi, Piaţa Armenească sau Piaţa Victoriei sunt doar câteva dintre locurile unde blocurile-turn au muşcat din zonele verzi, declanşând o luptă nebună pentru un loc de parcare. În Piaţa Charles de Gaulle, blocul-turn ridicat pe un spaţiu verde nu oferă nici măcar jumătate din necesarul locurilor de parcare de care ar fi nevoie. Primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, a fost nevoit să ia primele măsuri. Cum maşinile ocupau zonele verzi, trotuare şi străduţe, circulaţia fiind astfel îngreunată, zeci de stâlpi au fost ins
