PAMFLETE CORDIALE
Ce să semnifice aceasta? Autorul acestor rânduri însuşi îşi aminteşte sintagma, pe care a lansat-o, răutăcios, într-o revistă de mic tiraj: Boc, primul lider român provenit dintr-o onomatopee, dintr-o interjecţie. Stalin, cu numele său provenit de la numele oţelului, păleşte în grădina popoarelor, ca un biet păstârnac, în faţa ascensiunii lui E. Boc. Numai că faptele tovarăşului Boc depăşesc toate răutăţile despre el.
Trăim timpuri atât de mari încât ele nici nu mai încap în ceasurile de mână, se revarsă şi fac bulbuci în turnurile cu ceas. Şi nici acolo nu rămân, ci cad peste sate şi oraşe, deranjând acoperişurile, căile
ferate şi sămănăturile proaspete. Aşa de mari timpuri trăim. În ele se regăsesc şi anii ’50 cu toate ale lor. În aceste glorioase timpuri, de sinteză, ceasurile merg şi când stau. Şoferii care bagă, aşa cum se zice, în marşarier, o iau tot înainte.
Limpezirile, pe care le aduce premierul Emil Boc, în viaţa economică, socială şi culturală a ţării, pe care, acum, nu o mai duce, ci o conduce, sunt resimţite ca un şoc, într-o terapie bine înfiptă în priza electrică. Dacă va rezista cineva, din cele 22 de milioane de cetăţeni români, acestei terapii, s-ar putea ca respectivul să moară sănătos, în onoarea şi în amintirea celorlalţi, care vor fi murit electrocutaţi de terapia de şoc a domnului Boc.
Unii răutăcioşi îl poreclesc pe premier Emil şoc, Emil Joc, şi Emil Poc. Pe alţii îi trece memoria şi, în interiorul ei, găsesc nişte versuri ale lui M.R.P. care li se par revelatoare: "Boc-Boc într-una bate cuie/ Boc-Boc tâmplarul de sicrie". Ce să semnifice aceasta? Autorul acestor rânduri însuşi îşi aminteşte sintagma, pe care a lansat-o, răutăcios, într-o revistă de mic tiraj: Boc, primul lider român provenit dintr-o onomatopee, dintr-o interjecţie. Stalin, cu numele