Planurile de luptă împotriva recesiunii trasate de cele două Cabinete diferă prin cifre, dar se aseamănă prin generozitate. Fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu anunţa, la vremea lui, măsuri anticriză de 10 miliarde de euro. Acum, premierul Emil Boc are un plan de 7 miliarde de euro. În primul rând, Cabinetului Tăriceanu i-au fost puse la dispoziţie prognoze ceva mai optimiste privind evoluţiile din 2009, chiar dacă acestea fuseseră ajustate. Cifra esenţială pe care se baza Tăriceanu era 160 de miliarde de euro, reprezentând Produsul Intern Brut (PIB) pe 2009, rezultatul unei creşteri economice de “numai” 6%.
Prin urmare, şi bugetul de stat, pentru care se estimau venituri de aproape 40% din PIB, era mult mai generos – cel puţin 62-64 miliarde de euro. Cu aşa sume la dispoziţie, normal că n-a fost deloc greu să se elaboreze un plan anticriză ce presupunea cheltuieli de 10 miliarde de euro.
Noul Guvern, condus de Emil Boc, are acum cu totul alte cifre, mult mai “sărace”, respectiv un PIB de 144,7 miliarde de euro (creştere economică de 2,5%) şi venituri la buget de 32% din PIB, adică puţin peste 46 miliarde de euro – sumă şi aşa incertă.
În plus, presiunile asupra bugetului sunt din ce în ce mai mari, având în vedere schimbările de situaţie din ultimele săptămâni. Astfel că şi măsurile anticriză sunt dozate astfel încât cheltuiala totală să fie mai mică, respectiv 7 miliarde de euro.
Firmele, mai importante decât protecţia socială
Programul anticriză al Guvernului Tăriceanu era generos cu companiile, cărora li se alocau sume importante. De amintit că numai pentru IMM-uri, CEC-ul era capitalizat cu 250 de milioane euro în acest an, iar pentru susţinerea agriculturii, prin programul Fermierul, fondurile erau suplimentate cu 500 milioane de euro.
Sectorul de construcţii era suţinut di
