Ce e nou in Vest
Situatia e neclara, prognozele la fel. Viteza cu care s-a raspandit criza in toate cele patru vanturi si reactiile in lant ce au urmat ne-au ingrozit. Marea problema raman bancile. Criza, declansata, initial, de creditele gaunoase de pe piata imobiliara americana, a explodat odata cu greseala de neiertat a administratiei Bush de a lasa sa pice in prapastie un colos ca Lehman-Brothers. Niciunul dintre oficialii americani nu a intrevazut implicatiile acestui faliment pe care ar fi trebuit sa-l evite cu orice pret, indiferent de pierderi.
Urmarea cea mai grava a fost ca bancile, vazand ca, indiferent de marime si pondere, pot sucomba de pe o zi pe alta, si-au pierdut increderea unele in altele, devenind extrem de suspicioase; cine stie ce pericole vegeteaza in banca vecina si daca banii imprumutati nu cumva se vor pierde. Creditul interbancar, instrument larg folosit in trecut, a fost pus in cui. Bancile nu se mai imprumuta intre ele, cand au impasuri de lichiditate, neputand satisface astfel cerintele de numerar ale clientilor din economie. Iar stocurile pe care le mai aveau la indemana le-au depus la bancile centrale, acolo unde banii nu se pierd. Ca atare, rezervele aflate la BCE au crescut in ultimele trei luni de la 100 de milioane la 130 de miliarde, piata ramanand aproape secata. Stabilizarea pietelor financiare depinde acum de recastigarea increderii in celelalte banci si de reintoarcerea la instrumentul clasic al creditarii interbancare.
In timp ce criza s-a declansat in America, data fiind ideologia consumului nelimitat si fara acoperire, in alte tari, precum Germania, unde populatia consuma moderat si economiseste cu sarguinta, balanta s-a inclinat, in ultimii ani, in defavoarea consumului. Teoretic, ar trebui ca lumea sa scoata acum banii de la ciorap si sa consume cat mai mult, ceea ce neamtul nu face.
Spre deosebir
