A fost nevoie de o tragedie - jaful armat de la o casa de schimb valutar din Brasov, urmat de moartea a doi oameni -, de retinerea unui suspect si de inceperea unor investigatii jurnalistice - care au relevat ca suspectul a beneficiat de o intrerupere a pedepsei cu inchisoare pe un motiv bizar : atacuri de glaucom -, pentru a iesi la iveala nu deznodamantul cazului, ci probleme grave : prevederi legislative lasate la limita interpretarii, cu posibilitati insignifiante de verificare si de prevenire a faptelor pe care le genereaza, neconcordante intre activitatea unor institutii ale statului, investitii financiare nejustificate. In fond, urmari pe care le poate avea intreruperea executarii pedepsei inchisorii, cu prevederile actuale, modul in care acestea pot scapa de sub control, fara a atrage culpabilitatea cuiva. De ce spuneam prevederi ambigue ale legii? Capitolul III, art. 453, din Codul de Procedura Penala, referitor la intreruperea executarii pedepsei inchisorii pe viata, prevede ca motive ale aplicarii acestei dispozitii speciale boala detinutului, graviditatea sau existenta, in viata detinutei, a unui copil mai mic de un an ori consecintele grave pentru condamnat cauzate de "imprejurari speciale". Legea, insa, nu specifica bolile care impun intreruperea pedepsei si nici tipul de infractiune la care pot fi aplicate. Magistratul poate pune in aplicare decizia unui medic, indiferent de cat e de aberanta sau vulnerabila, pe motiv ca nu are competenta profesionala pentru a-l combate. In atare situatii, de ce ar mira faptul ca magistrati de la Tribunalul Dolj au acceptat cererea de intrerupere a pedepsei cu inchisoarea, a lui Gordunov, pe motiv de atacuri de glaucom? Aceeasi lege, nespecificand tipul de infractiune pentru care este aplicabila intreruperea pedepsei, lasa deschisa portita spre "concedii" inclusiv criminalilor si, implicit, le da posibilitatea sa-si p