"Încetinirea ritmului de creştere a creditării, înăsprirea politicilor şi lipsa finanţării externe vor duce la o contracţie abruptă a deficitului de cont curent, în valoare absolută, în perioada 2009-2010, însă nevoia de finanţare (deficitul plus plăţile pentru datoriile pe termen mediu şi lung) va continua să fie formidabilă. Credem că România va putea să-şi atingă nevoia de finanţare în 2009, deşi investiţiile străine directe, precum şi intrările de capital, vor fi mai reduse decît în 2008, iar rezervele se vor diminua. Există un risc ridicat ca finanţarea să fie insuficientă, iar autorităţile ar putea să fie nevoite să caute sprijin fie la FMI, fie la UE, fie la amîndouă", a declarat analistul din cadrul The Economist Intelligence Unit (EIU), Joan Hoey. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţea trecută, că nu este partizanul unui împrumut de la FMI, ci din bani europeni, menţionînd că a anunţat Comisia Europeană că România intenţionează să contracteze un împrumut de 6-7 miliarde euro, sub supravegherea Fondului. În acelaşi timp, premierul Emil Boc a arătat că posibilitatea încheierii unui acord cu FMI nu este exclusă de către Guvern, fără însă ca o astfel de înţelegere să constituie în prezent o certitudine.
Analistul agenţiei de evaluare financiară Standard&Poor's, Marko Mrsnik, atrage însă atenţia că orice aranjament de finanţare, indiferent de provenienţa banilor, implică o serie de condiţii şi necesită angajamentul complet al Guvernului pentru onorarea înţelegerii. În opinia directorului agenţiei Fitch Ratings, Andrew Colquhoun, FMI şi UE ar putea conlucra în cazul în care cele două entităţi ar acorda un împrumut României.
Autori: A.B .
"Încetinirea ritmului de creştere a creditării, înăsprirea politicilor şi lipsa finanţării externe vor duce la o contracţie abruptă a deficitului de cont curent, în valoare absolută, în p
