CIJ a prezentat contextul deciziei privind delimitarea spaţiilor maritime din Marea Neagră

Preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie, judecătorul britanic Rosalyn Higgins, a început, marţi dimineaţa, să prezinte contextul în care a fost luată decizia privind delimitarea spaţiilor maritime din Marea Neagră şi care va fi anunţată spre finalul şedinţei solemne a CIJ din Marea Sală a Justiţiei, din Palatul Păcii de la Haga. Şedinţa solemnă a început la ora locală 10 (11 ora României) şi ar urma să dureze circa două ore.

Dna Higgins a precizat că tribunalul de la Haga se va baza în decizia sa şi pe acordurile existente între România şi Ucraina şi a invocat tratatele în baza cărora CIJ are jurisdicţie asupra delimitării platoului continental al Mării Negre. Rosalyn Higgins a amintit şi de unele prevederi ale acordului încheiat de Republica Populară Româna şi URSS la 4 februarie 1948.

'CIJ poate stabili o linie de graniţă încă nedeterminată', a spus Rosalyn Higgins, menţionând totodată că există zone în care, oficial, cele două ţări nu au delimitate graniţe.

Higgins a explicat că nu a citit paragrafele introductive ale deciziei, nici cele care descriu background-ul faptic al cazului, şi a procedat la sintetizarea mai multor paragrafe.

Potrivit lui Higgins, CIJ a luat notă de faptul că între cele două părţi nu există opinii divergente cu privire la lungimea coastelor relevante ale României. Lungimea totală a coastelor româneşti la Marea Neagră măsoară 248 de kilometri.

În schimb, preşedintele CIJ a menţionat că cele două părţi în proces au poziţii diferite în legătură cu coastele relevante ale Ucrainei şi luarea acestora ca bază la calcularea liniei de delimitare maritimă.

Rosalyn Higgins a reamintit că obiectivul acestui proces este o delimitare echitabilă a platoului contin