Economiştii spun că banca centrală a vrut doar să trimită un semnal

Banca Naţională a României (BNR) a decis miercuri reducerea dobânzii de politică monetară de la 10,25% la 10%, fiind prima micşorare operată de banca centrală în ultimul an şi jumătate. Decizia contravine vizibil aşteptărilor economiştilor, care mizau şi pe reducerea rezervelor minime obligatorii (RMO) la lei de la 18% la 16%. Ei spun că BNR nu a vrut acum decât să dea un semnal de relaxare, reducerea dobânzii cheie cu 0,25% nefiind în măsură să aducă dobânzi mai mici la creditele bancare. “BNR a decis să confirme aşteptările de relaxare prudentă a politicii monetare pe componenta dobândă. Dat fiind decuplajul dintre preţul resurselor financiare în lei şi dobânda de politică monetară, decizia va avea un impact neutru în piaţă însă pozitiv la nivel psihologic”, a declarat pentru Gândul Florian Libocor, economist-şef BRD.

“A ales să dea un semnal. Mai degrabă era de anticipat o reducere a RMO la lei. Singura explicaţie este că BNR a vrut să dea un semnal şi atât”, ne-a declarat şi Ionuţ Dumitru, economist-şef Raiffeisen Bank.Analiştii economici se aşteptau ca banca centrală să reducă şi RMO la finanţările atrase în lei, ceea ce ar fi adus mai mulţi bani pe piaţă, bani cu care băncile ar fi putut să dea mai multe credite, la dobânzi mai bune. În mod normal micşorarea dobânzii cheie permite băncilor să se împrumute mai ieftin, dobânzile transmise la nivelul clienţilor fiind şi ele mai mici.

În momentul de faţă RMO la lei este de 18%, ceea ce înseamnă că din fiecare 100 de lei atraşi de bănci, prin depozite, de exemplu, băncile sunt obligate să pună deoparte, la BNR, 18 lei. Pe de o parte asta înseamnă că au mai puţini bani de dat pentru credite iar pe de alta că băncile vor trebuie să “scoată” din acei 82 de lei rămaşi cât ar fi trebuit să obţină de la 100 de lei, deci dobânzi m