- Economic - nr. 251 / 4 Februarie, 2009 Cercetari desfasurate in cadrul S.C.D.C.B. Targu-Mures, in perioada 2004-2007, cu alocarea unor factori - desimea la semanat si fertilizarea, la cultivarea de rapita biennis si annuua, au avut ca scop gasirea celor mai potrivite soiuri si hibrizi de rapita pentru zona Transilvaniei, a celor mai potrivite desimi de semanat si a unei formule optime de fertilizare cu NPK. Un obiectiv important al cercetarilor a fost acela de a putea semana rapita de primavara in situatia in care rapita de toamna a fost compromisa din anumite cauze. Facand o comparatie intre cele doua forme de rapita, de toamna si de primavara, ajungem la concluzii foarte importante. De asemenea, am dorit sa evidentiem daca rapita este o cultura rentabila pentru zona. Analizand rezultatele obtinute am constatat ca in anul agricol 2004-2005, productia de seminte la rapita de toamna a oscilat intre 3.150 kg/ha, in varianta 200 b.g./m2 x N90P90K90 x Valesca, si 992 kg/ha, in varianta100 b.g./m2 x N0P0K0 x Digger, iar la rapita de primavara, productia a fost cuprinsa intre 2.700 kg/ha, in varianta 300 b.g./m2 x N90P90K90 x Heros si 700 kg/ha, in varianta 100 b.g./m2 x N0P0K0 x Bolero. Intre cea mai buna varianta si cea mai slaba varianta a fost o diferenta de 2.158kg/ha, la rapita de toamna si de 2.000 kg/ha, la rapita de primavara. Intre soiurile Valesca (de toamna) si Bolero (de primavara) s-au inregistrat diferente de productie cuprinse intre 1.663 kg/ha si de 223 kg/ha, iar intre soiul Digger, de toamna si Heros, de primavara au fost diferente, atat pozitive cat si negative. In variantele fertilizate cu N60P60K0 si N90P90K90 si semanate cu 300 b.g./m2, soiul Heros,de primavara a realizat productii mai mari decat soiul de toamna Digger, cu 677 kg/ha si, respectiv 850 kg/ha. Rezulta necesitatea de a stabili cu multa acuratete ce soi de rapita sa se cultive,